De ce am ales boxul

„Boxul nu m-a ales întâmplător. Eu l-am ales pentru că aveam nevoie de ceva care să-mi salveze sufletul.”

Aveam aproape 17 ani cand am intalnit pentru prima data boxul. Pot spune ca boxul nu a aparut intamplator in viata mea ci a venit ca o chemare a sufletului meu si ca o cale de iesire din situatia in care ma aflam. Eram un copil de nici 17 ani intr-un oras in care incerca din rasputeri sa termine liceul fara niciun ajutor sau sprijin. In acele momente as fi facut orice ca sa ma pot intretine sa termin liceul. Simteam frica de la o zi la alta ca voi fi nevoita sa renunt la scoala pentru ca voi fi data afara din gazda,internat,chirie sau ca nu am bani de abonament la autobuz.

Cand am intalnit boxul la inceput nu m-am gandit deloc la performanta. A fost locul in care uitam ca viata mea este atat de grea. Am ajuns în ring pentru că în viața mea era haos, durere, neliniște. Aveam nevoie de ceva care să mă țină în picioare atunci când totul părea să se prăbușească. Nu am intrat în sală ca o sportivă. Am intrat ca o fată care voia să nu mai simtă neputință. La primul antrenament n-am știut ce fac, dar am știut ce simt: că în sfârșit încep să mă regăsesc.

Cu ficare zi care trecea si fiecare antrenament pe care-l duceam la bun sfarsit am simtit ca merit mai mult decât ce-mi spusese viața până atunci. Boxul nu mi-a fost doar un sport. Mi-a fost terapie. Mi-a fost voce. Mi-a fost salvare.

Boxul mi-a oferit ordine în haos, direcție într-o lume care părea să tragă în toate direcțiile. Și de atunci, n-am mai dat înapoi.

🥊 Cum am descoperit boxul

Nu știam ce caut exact atunci când am intrat pentru prima dată într-o sală de box. Știam doar că aveam nevoie să-mi găsesc o direcție. Profesorul meu de sport din liceu vazandu-ma la un meci de fotbal cu baietii mi-a sugerat sa incerc sa practic boxul,crezan ca mi s-ar potrivi. La inceput am ras si am luat-o ca pe o gluma. Ce legatura sa am eu cu lupta,cu pumnii,cu ringul.

Dar am mers. Curioasă. Nesigură. Și din primul moment în care am simțit mănușile pe mâini, ceva s-a schimbat. Nu pentru că știam ce fac — nu știam. Ci pentru că simțeam. Simțeam că mă exprim fără cuvinte. Că eliberez ceva ce țineam în mine de prea mult timp.

Nu mi-a fost ușor. Am avut febră musculară, momente în care am simțit că nu sunt „făcută” pentru asta,momente in care ma indoiam de mine insămi. Dar ceva m-a ținut acolo: o energie diferită. Un foc interior care, pentru prima oară, prindea formă.

💥 Ce m-a făcut să rămân

Nu rămâi într-un sport ca boxul doar pentru că îți place. Rămâi pentru că te schimbă. Pentru că te pune în fața ta, fără scuze și fără mască. Am rămas pentru că în fiecare antrenament îmi învingeam câte o frică. Pentru că, oricât de grea era ziua, în sală totul devenea clar: respirație, lovitură, rezistență. Am început să văd cum corpul meu devine mai puternic, cum gândurile mele se organizează altfel. Nu mai eram aceeași — nici în bine, nici în rău. Eram… mai prezentă. Mai vie. Am rămas și pentru că am început să mă respect. Să mă privesc altfel în oglindă. Nu pentru cum arătam, ci pentru cine deveneam. În ring, mi-am recăpătat încrederea în mine — pas cu pas, rundă cu rundă.

🧠 Ce înseamnă boxul pentru mine azi

Astăzi, boxul nu mai e doar un sport. Este o extensie a mea. Un spațiu în care mă regăsesc de fiecare dată când lumea devine haotică.

Când intru în ring, nu mă mai lupt doar cu oponentul. Mă lupt cu propriile limite. Cu fricile mele. Cu vocea din cap care îmi spune „nu poți”. Și de fiecare dată când aleg să rămân în luptă, aleg să cresc.

Boxul m-a învățat să fiu disciplinată, să am răbdare și să mă ridic chiar și atunci când simt că nu mai pot. Mi-a format caracterul, nu doar corpul. Mi-a dat puterea de a mă uita în oglindă și de a spune: „Da, sunt puternică. Dar nu pentru că n-am căzut, ci pentru că m-am ridicat de fiecare dată.”

🔥 Nu contează dacă alegi să lupți în ring sau în viață. Important e să nu renunți la tine. Să înveți să cazi, să simți durerea, să respiri adânc și să te ridici.

Boxul m-a învățat să nu îmi fie rușine că sunt obosită,tristă,suparată. Mi-a arătat că adevărata victorie e atunci când alegi să continui. Acolo începe, de fapt, puterea.

„Boxul mi-a arătat că nu trebuie să fii lipsit de frică. Trebuie doar să înveți să o înfrunți cu fiecare pas în față.”